În lumea mea

În lumea mea prăfuită, strâmbă, stricată, uitată, fericirea se dă la porție. Vii, te așezi la coada nesfârșită și îți arăți mâinile rănite de cât ai săpat în piatră căutând…

Oameni pietre

Când te-ndrăgostești de oamenii pietre, sufletul îți va fi prefăcut în nisip, cuvintele rupte și aruncate înapoi la Dumnezeul cuvintelor, buzele arse de nepăsare, trupul biciuit de uitare, vei fi…