S-a făcut târziu.
Atât de târziu, încât toți oamenii
și-au închis ușile.

S-a făcut târziu.
Atât de târziu, încât toți oamenii
și-au stins luminile din suflete.

S-a făcut târziu.
Doar în sufletul meu,
mai stă aprinsă o lumânare.

Am hotărât să nu o sting încă.
Am hotărât să las lumânarea aprinsă în sufletul meu,
ca tu să găsești mai ușor drumul spre mine,
în noaptea aceasta neagră.

S-a făcut târziu.
În mine, abia mai pâlpâie slab o lumânare.

S-a făcut târziu.
Și în mine e întuneric acum.

Miroase slab a lumânare arsă până la capăt.
Și atât.